Odată cu sosirea sezonului rece este bine să avem încheiate principalele operaţiuni de pregătire a maşinii şi să ne reamintim unele reguli specifice de circulaţie preventivă. CUM CONDUCI IARNA?
Cum cad primii fulgi de nea, la atelierele de reparații auto încep să aibă de lucru până peste cap tinichigii. Oare nu putem evita această problemă?
Pregătirea automobilului
La exterior
Începeţi cu o spălare a caroseriei înlăturând urmele de murdărie lăsate de insecte, păsări sau petele de ulei. După spălare este bună o ceruire şi chiar o polişare, apoi nu trebuie să uitaţi gresarea balamalelor, articulaţiilor, broaştelor de la uşi şi a altor încuietori. Montaţi anvelopele de iarnă şi umflaţi-le corect. Completaţi lotul de bord cu lanţuri antiderapante, săculeţi cu nisip, o lopată, o racletă cu mănuşă şi spray-uri pentru dezgheţarea geamurilor şi a încuietorilor.
La interior
Gândiţi-vă la confortul ce trebuie asigurat iarna atât pentru şofer cât şi pentru pasageri. Verificaţi sistemul de încălzire, sistemele de dezaburire a lunetei şi oglizilor retrovizoare etc. Ca să amelioraţi vizibilitatea verificaţi dacă farurile, poziţiile, stopurile sau luminile de avertizare funcţionează corect, dacă dispersoarele acestora trebuie curăţate sau becurile uzate trebuie înlocuite. Totodată, verificaţi suprafeţele vitrate şi curăţaţi-le, la fel lamelele ştergătoarelor uzate (înlocuiţi lamelele cel puţin o dată pe an) şi nu uitaţi că buna funcţionare a instalaţiilor de degivrare şi de climatizare are rol important în dezaburire.
Fluidele de lucru
Verificaţi nivelele fluidelor de lucru şi completaţi-le, mai ales la uleiul de motor, lichidul de răcire şi lichidul de parbriz. Lichidul de răcire şi cel pentru spălarea parbrizului trebuie să corespundă temperaturilor de iarnă. Punctul de congelare la lichidul de răcire, de -38º C, poate fi obținut la service prin adăugarea de antigel concentrat (dacă se constată că nu este corespunzător), iar lichidul de parbriz trebuie să aibă punct de congelare de cel puţin -30º C. Verificaţi calitatea uleiului de motor şi completaţi nivelul acestuia dacă este necesar până la semnul de maxim de pe jojă. O altă verificare trebuie efectuată la nivelul lichidului de frână, dar şi la eficacitatea acţiunii frânelor prin rulaj, inclusiv a frânei de mână.
Conducerea în sezonul rece
Începând cu pornirea motorului dimineaţa trebuie să aveţi în vedere executarea unor activităţi corecte. Bateria de acumulatori trebuie să fie complet încărcată pentru a asigura o pornire uşoară pe timp rece. Dacă este descărcată parţial se va conecta la un redresor electric până se încarcă complet.
Pornirea motorului se va face cu ambreiajul apăsat, iar acţionarea la cheie trebuie să fie scurtă, să nu depăşească 3-4 secunde. Nu este necesară o funcţionare pe loc a motorului după pornire decât timp de maxim 30 secunde până ce creşte presiunea uleiului. Nu conduceţi sportiv cu motorul neîncălzit suficient când afară sunt -15 grade C. Pe primii 2-3 kilometri de traseu nu acceleraţi puternic motorul deoarece nu a ajuns încă la temperatura de regim corespunzătoare şi se va uza prematur.
Virajele, accelerările şi frânările trebuie efectuate lin dacă carosabilul este alunecos sau umed. (Pe carosabil alunecos trebuie să circulaţi cu o viteză mai mică şi să păstraţi o distanţă mai mare faţă de maşina din faţă pentru a putea preveni orice coliziune în caz de frânare urgentă). Acordaţi atenţie deosebită şi la executarea schimbărilor de direcţie. Semnalizarea schimbărilor de direcţie trebuie făcută mai din timp pentru a da posibilitatea celor ce vin din spate să observe intenţia voastră şi să poată utiliza frâna cu eficienţă dacă va fi necesar.
Deplasarea pe ploaie
După apariţia ploii şoselele devin foarte alunecoase, deoarece praful şi uleiul de pe carosabil se combină cu apa formând un strat de noroi sau de mâzgă foarte alunecos. Se recomandă în aceste situaţii să conduceţi cu mai mare atenţie scăzând viteza şi evitând virajele, schimbările de direcţie sau depăşirile bruşte care vă pot arunca în decor. Totodată trebuie să circulaţi cât mai mult pe partea dreaptă a şoselei şi cât mai departe de spatele automobilului din faţă pentru a nu fi stropiţi pe parbriz cu apă şi noroi ceea ce v-ar reduce vizibilitatea timp de mai multe secunde. Înainte de întâlnirea cu alte automobile care circulă din sens invers este recomandat să porniţi preventiv ştergătoarele pentru cazul când veţi fi stropiţi. Pentru a preveni aburirea geamurilor trebuie să porniţi instalaţia de climatizare.
În caz de ploaie puternică cu rafale de vânt sau furtună este bine să vă opriţi în afara părţii carosabile şi să cuplaţi luminile de avarie pentru a fi observaţi de ceilalţi participanţi la trafic, dar să nu parcaţi maşina sub copaci sau sub liniile electrice. Mai bine să rămâneţi într-un loc deschis, sub cerul liber, pentru a vă feri automobilul de căderea unor crengi sau chiar a unor cabluri electrice rupte de vânt.
Pe porţiunile de carosabil acoperite cu pelicule de apă poate apare fenomenul de acvaplanare, care este mai intens dacă circulaţi cu anvelope uzate şi cu viteze mari. În momentul apariţiei acvaplanării anvelopele pierd contactul cu drumul plutind practic pe stratul de apă, iar sistemul de direcţie devine ineficient şi maşina devine imposibil de controlat dacă nu scădem imediat viteza de deplasare. Se recomandă deplasarea cu viteză mică prin aceste zone sau chiar evitarea porţiunilor de drum acoperite cu apă deoarece acestea pot ascunde şi gropi
adânci pline cu apă în asfalt care pot periclita integritatea automobilului.
După ce aţi ieşit prin porţiunile de drum cu apă, fiindcă aceasta a ajuns la jantele roţilor şi a udat saboţii şi plăcuţele de frână, va trebui să acţionaţi uşor de câteva ori pentru a înlătura apa de pe ele.
Deplasarea în condiții de ceață
Având în vedere că în sezonul rece pe majoritatea drumurilor apare ceaţa, care se menţine şi în primele ore ale dimineţii, se recomandă şoferilor următoarele:
– Să utilizeze luminile de întâlnire şi de ceaţă pe toate categoriile de drumuri, să se deplaseze cu viteză cât mai mică, să evite depăşirile şi să păstreze în mers o distanţă mărită pentru a putea opri în condiţii de siguranţă. Să efectueze fiecare manevră doar după o temeinică asigurare şi să nu efectueze depăşiri când nu au vizibilitate suficientă în faţă, fiindcă astfel de depăşiri pot deveni sursa unor accidente extrem de periculoase. Cât despre şoferii începători, aceştia este bine să evite deplasarea în condiţii de noapte sau de vizibilitate redusă până vor mai căpăta ceva experienţă.
– Atunci când autovehiculul este imobilizat, pe timp de ceaţă, din cauza unei defecţiuni sau a unui accident, prezenţa acestuia pe carosabil trebuie semnalizată atât prin lanternele de poziţie şi cele de avarie cât şi prin folosirea triunghiurilor reflectorizante pentru a fi observat cât mai bine de ceilalţi participanţi la trafic.
Deplasarea pe zăpadă sau gheață
Demarajul pe zăpadă trebuie făcut uşor accelerând progresiv pentru a nu intra în derapaj.
Pe porţiunile de drum acoperite cu zăpadă este necesară folosirea lanţurilor antiderapante care se vor demonta după părăsirea drumului înzăpezit. Deplasarea pe porţiuni de drum acoperite cu gheaţă trebuie efectuată cu viteză foarte mică, păstrând o distanţă şi mai mare între automobile şi fără a efectua depăşiri, viraje, accelerări sau frânări bruşte.
Porţiunile acoperite cu polei sunt cele mai periculoase pentru circulaţie şi trebuie evitate deoarece nu există anvelope de iarnă care să asigure un control şi o deplasare sigură pe aceste porţiuni. Pe aceste porţiuni nici lanţurile antiderapante nu ajută. «
