Pe urmele primului hibrid

Astăzi vorbim foarte mult despre automobilele hibrid, dar puțini știu că ele au fost inventate acum 111 ani, de către Ferdinand Porsche.

Numele Porsche a fost asociat cu pionieratul automobilului, celebrul profesor Ferdinand Porsche fiind autorul a numeroase inovații în domeniul auto. Una dintre primele sale creații a fost vehiculul electric Lohner-Porsche, prezentat în 1900, la Expoziția Mondială de la Paris. La scurt timp, a urmat o altă premieră, un automobil cu câte un motor electric la fiecare roată, acesta fiind și primul automobil cu tracțiune integrală din istorie. Primul hibrid a fost proiectat tot de către Porsche, acesta adăugându-i vehiculului electric și o propulsie clasică, un motor cu ardere internă.

Denumit Semper Vivus, vehiculul utiliza motorul termic pe post de generator, pentru a furniza energie motoarelor electrice încastrate în butucul roților, acesta încărcând și acumulatorii. Prin această soluție tehnică, Semper Vivus era capabil să parcurgă distanțe lungi, iar în toamna anului 1900 a fost înscris în cursa automobilistică Semmering-Bergrennen, ca să-și demonstreze calitățile. Pentru a ușura automobilul și a face loc motorului termic, Porsche a utilizat acumulatori mai mici decât în cazul primului vehicul electric, iar în mijlocul automobilului a instalat două motoare DeDion Bouton răcite cu apă, de 3,5 CP fiecare, ce antrenau două generatoare de 2,5 CP.

Electricitatea generată de acestea era utilizată pentru alimentarea motoarelor electrice, iar surplusul încărca acumulatorii. În plus, prin inversarea polarității, generatoarele acționau ca demaroare pentru motoarele termice, renunțându-se la pornirea cu manivelă. Însă, principala provocare o reprezenta greutatea excesivă a lui Semper Vivus, de 1.200 kg, pneurile existente la acea vreme uzându-se foarte repede. În forma inițială, Semper Vivus semăna mai mult cu un prototip, neavând priză la public. Interacțiunea dintre motoarele termice și cele electrice mai trebuia pusă la punct, iar o constantă problemă o reprezenta acoperirea cu noroi a elementelor electrice. Un an mai târziu este gata versiunea de serie, denumită Lohner-Porsche Mixte, echipată cu un motor frontal Daimler în patru cilindri, de 5,5 litri și 25 CP, pe post de generator și cu două motoare electrice în butucurile roților din față.

Motorul termic era conectat la generatorul electric de sub scaunul șoferului prin intermediul unui cardan. Pentru a rezolva problemele legate de greutate, Porsche a încercat să reducă greutatea acumulatorilor și să izoleze mai bine echipamentele electrice împotriva noroiului. Până la finele anului 1901, Porsche a vândut cinci exemplare, la un preț pe bucată destul de ridicat, de 14.000 de coroane, printre cumpărători numărându-se și celebrul Emil Jellinek de la Mercedes. În ciuda acestui contact cu Jellinek, intenția lui Porsche de a utiliza motoare Mercedes a eșuat, din 1903 fiind folosite doar motoarele Panhard&Levassor.

Află povestea primului hibrid